Pactul Molotov-Ribbentrop

Pactul Molotov-Ribbentrop este numele unui acord interstatal privind neagresiunea dintre două state puternice, URSS și Germania. Termenul acordului a fost proiectat timp de 10 ani. Acest acord a fost semnat la Moscova în noaptea de douăzeci și treilea la al douăzeci și patrulea, în august 1939, ministrul german Joachim von Ribbentrop și șeful Consiliului Comisarilor Poporului al comisarului Uniunii Sovietice Vyacheslav Molotov în prezența ambasadorului german Werner von der Schulenburg și membru al Biroului Politic al Comitetului Central al CPSU (B.), membru al Comitetului Executiv al lui Iosif Stalin. De aici puteți explica și numele documentului însuși, pe care mulți îl numesc "Ribbentrop-Molotov".

Pactul semnat a garantat neutralitatea Uniunii Sovietice în conflict Cel de-al Treilea Reich cu Polonia și cu țările din Vest și, de asemenea, a asigurat întoarcerea în Uniunea Sovietică a teritoriilor pe care le-a pierdut în timpul primului război mondial. Acest acord sa bazat pe Tratatul de la Berlin din 1926 și Tratatul de la Rapallo 1922 ani.

Împreună cu pactul de neagresiune a fost semnat și protocolul secret, care stabilește limitele intereselor comune ale celor două țări din Europa de Est și împărțirea Poloniei între ele în atacul german asupra acestei țări. Existența unei astfel de anexe secrete la pact a fost mult timp negată de guvernul Uniunii Sovietice. Și numai la sfârșitul anilor optzeci ai secolului trecut acest protocol a fost recunoscut.

Înainte de semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, Germania deja încorporase teritoriul Republicii Cehe și Moraviei în Reich. Și pentru a asigura securitatea internațională și lupta împotriva invaziei germane trebuiau să fie negocieri între URSS, Marea Britanie și Franța. Consecința a fost adoptarea proiectului de tratat privind asistența reciprocă la 2 august 1939. Cu toate acestea, documentul nu a devenit un tratat din cauza lipsei de interes a țărilor participante la negocieri. De exemplu, Uniunea Sovietică, odată cu adoptarea acestui proiect, a cerut trecerea armatelor sale pe teritoriul Poloniei și României în cazul unui atac asupra lor de către trupele germane. Cu toate acestea, nici Polonia, nici România nu au fost de acord cu acest lucru.



Prin urmare, Stalin și Molotov au decis să semneze un acord cu Germania privind neagresiunea, numită "Pactul Molotov-Ribbentrop". Atât Uniunea Sovietică, cât și Germania au avut obiective diferite. Hitler se pregătea în mod activ pentru atacul pe teritoriul Poloniei, a vrut să evite un conflict militar cu Uniunea Sovietică și credea că Moscova, care doresc să-și recapete fostele lor terenuri, va efectua clauzele contractuale. Stalin, la rândul său, considerat pactul Ribbentrop-Molotov ocazie excelentă de a se pregăti pentru o acțiune militară iminentă, evitând în același timp potențialele conflicte militare inutile.

Potrivit acordului adoptat, cele două părți s-au angajat să rezolve în mod pașnic toate neînțelegerile, și, în orice caz, nu susțin țara, care este un atac asupra uneia dintre părțile la acord. În conformitate cu protocolul secret, Germania, care ataca Polonia, nu avea dreptul să avanseze în continuare pentru "linia Curzon". O parte din Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Basarabia au rămas în puterea Uniunii Sovietice.

După ratificarea tratatului de către Uniunea Sovietică la 1 septembrie, trupele germane au intrat pe teritoriul Poloniei. După ce a primit puțină marjă de manevră pentru a oferi asistență acelor ucraineni și belaruși, care au amenințat să atace trupele germane, trupele sovietice au intrat pe teritoriul polonez numai al XVII-lea, în septembrie 1939, sunt introduse automat în al doilea război mondial. Polonia a încetat să mai existe ca stat. Ca urmare, Germania și URSS a primit o frontieră comună. Și fiind în măsură să atace o țară la alta, în ciuda acordului semnat, a devenit o chestiune de timp.

Pactul Molotov-Ribbentrop a fost declarat invalid pe 22 iunie 1941, când armata germană a atacat Uniunea Sovietică.

Distribuiți pe rețelele sociale:

înrudit
Dzhugashvili - numele real al lui StalinDzhugashvili - numele real al lui Stalin
Când a început al doilea război mondial: cauzele și premiseleCând a început al doilea război mondial: cauzele și premisele
Câte republici în URSS? 15 republici care făceau parte din URSSCâte republici în URSS? 15 republici care făceau parte din URSS
Pactul Briand-Kellogg (1928). Adoptarea Pactului Brian-KelloggPactul Briand-Kellogg (1928). Adoptarea Pactului Brian-Kellogg
Politica externă a URSS în anii 20-30 ai secolului XXPolitica externă a URSS în anii 20-30 ai secolului XX
Miniștrii Afacerilor Externe ai URSS. Prim ministru al Afacerilor Externe al URSSMiniștrii Afacerilor Externe ai URSS. Prim ministru al Afacerilor Externe al URSS
Bulgaria în al doilea război mondial și după el. Participarea Bulgariei la cel de-al doilea război…Bulgaria în al doilea război mondial și după el. Participarea Bulgariei la cel de-al doilea război…
Sistemul politic din URSS în anii 1930, regimul totalitarSistemul politic din URSS în anii 1930, regimul totalitar
Vyacheslav Molotov (Vyacheslav Mikhailovich Skryabin): biografie, carieră politicăVyacheslav Molotov (Vyacheslav Mikhailovich Skryabin): biografie, carieră politică
Conferința Locarno din 1925: obiectivele principale, participanții, rezultatele. Pactul RinuluiConferința Locarno din 1925: obiectivele principale, participanții, rezultatele. Pactul Rinului
» » Pactul Molotov-Ribbentrop