Teoria justiției și a drepturilor sociale

Noțiunea de justiție a jucat întotdeauna un rol foarte important în orice societate umană, fiind una dintre categoriile etice fundamentale. La urma urmei, diferitele grupuri sociale contribuie diferit la viața economică și socială a societății și joacă un rol diferit în cadrul acesteia, însă un anumit minim de resurse economice ar trebui să fie garantat tuturor fără excepție. Teoria justiției este concepută pentru a analiza acest concept destul de complex, care, pe de o parte, necesită proporționalitate și, pe de altă parte, egalitatea.

Această contradicție în definiția justiția socială a provocat critici din partea economiștilor-dreapta-liberali și a ideologilor. Ei au găsit idealul social incompatibil cu principiile pieței și, de asemenea, au declarat că se opune concurenței și libertății. Teoria justiției, care a apărut în anii `70 ai secolului trecut, a fost o încercare de a combina și de a echilibra aceste concepte aparent ireconciliabile. A devenit baza acestui fenomen în filosofia politică și socială, precum liberalismul de stânga.

Principalele componente ale justiției sunt onestitate, înțelese ca o procedură neegoistă și onestă de distribuire a beneficiilor pe baza versiunii moderne a teoriei vechi bune a contractului social și așa-numitul "voal al ignoranței". Ultimul termen înseamnă că persoanele care decid asupra distribuției echitabile trebuie în primul rând să încerce să protejeze persoanele cele mai dezavantajate, pentru aceasta trebuie să fie puse într-o astfel de situație încât nu știu ce poziție socială vor lua și ce beneficii vor primi. Autorul acestui concept a fost John Rawls. "Teoria dreptății" - aceasta este una dintre cele mai strălucite cărți ale acestui gânditor. "Dorința pentru egalitate nu este numai rațională, ci este instinctul cel mai natural al unei persoane rezonabile", crede filosoful, "inegalitatea poate fi tolerată doar dacă atenuează greutățile celor mai săraci".



Cartea lui John Rawls a dat un impuls nu numai discuțiilor oamenilor de știință, ci și dezvoltării de noi teorii în domeniul drepturilor omului. În special, apărătorii drepturilor omului au început să acorde mai multă atenție drepturile sociale și furnizarea acestora. Teoria justiției, reconcilierea noțiunilor de libertate și egalitatea socială, a condus la o definiție mai clară a libertății ca atare. "Libertatea" a început să fie înțeleasă nu numai ca libertatea de a alege un guvern, de convingeri religioase sau de a se alătura anumitor grupuri, ci și de a avea drepturi economice. Și conceptul de "libertate de la" include nu numai componente cum ar fi libertatea de sclavie și tortură, dar și de foame.

Teoria justiției ridică, de asemenea, foarte rigid întrebarea dacă drepturile individului pot fi restricționate binele public, și răspunde negativ. John Rawls crede că o persoană, așa cum a spus mai mult Immanuel Kant, nu poate fi un mijloc, ci doar un scop și prin urmare drepturile și libertățile sale nu pot fi reduse din motive de bunăstare socială sau pace. Pe de altă parte, lista drepturilor individuale include drepturile la o persoană decentă nivelul de trai, care trebuie furnizate de stat.

Cu toate neajunsurile și convențiile conceptului de om de știință al lui Harvard, concluziile sale principale au fost luate de către cei mai cunoscuți avocați internaționali și activiști pentru drepturile omului. Drepturile omului sunt indivizibile, susțin ei, și, prin urmare, oamenii care trăiesc în spaimă de reprimarea libertății și persoanele care trăiesc fără protecție socială sunt în mod egal victime încălcările drepturilor omului. Experiența lor lungă demonstrează cât de drept a fost Rawls. Teoria justiției a fost în multe privințe confirmată de practică - încălcările drepturilor omului generează în mod constant o problemă a sărăciei, iar sărăcia duce la violări și violențe viitoare. La urma urmei, fiecare dintre noi merită același nivel de oportunități și același standard de viață.

Distribuiți pe rețelele sociale:

înrudit
Teoria elitelorTeoria elitelor
Ce este sociologia, istoria și subiectul ei?Ce este sociologia, istoria și subiectul ei?
Subiectul și funcțiile economieiSubiectul și funcțiile economiei
Mobilitatea este mișcarea subiectului în cadrul sistemului socialMobilitatea este mișcarea subiectului în cadrul sistemului social
Diverse motive pentru stratificarea socialăDiverse motive pentru stratificarea socială
Teoria economică pozitivă studiază numai fapteleTeoria economică pozitivă studiază numai faptele
Fundamentele managementului: Teoria echității AdamsFundamentele managementului: Teoria echității Adams
Analiza structural-funcțională a lui Tolcott ParsonsAnaliza structural-funcțională a lui Tolcott Parsons
Structura politiciiStructura politicii
Structura persoanei în sociologieStructura persoanei în sociologie
» » Teoria justiției și a drepturilor sociale